Codex Aleppo Transliterat în Alfabetul Român
Parte din proiectul: Psaltirea din Codex Aleppo publicat în versiune Alpha în format sqlite3.
(În ebraică: Cheter Aram Ţovae)
Codex Aleppo este un manuscris medieval legat al Bibliei Ebraice. Consonantele din codex au fost copiate de scribul Şlomo ben Buya'a în Israel circa în anul 920. Textul a fost apoi verificat, vocalizat şi furnizat cu note masoretice de Aaron ben Aşer. Ben-Aşer a fost ultimul şi cel mai de seamă membru al dinastiei Ben-Aşer, a gramaticienilor din Tiberia, care au modelat cea mai precisă versiune a Masorahului, şi prin urmare, a Bibliei Ebraice.
Codexul a fost considerat a fi cel mai autoritativ document în masorah ( transmisia ), tradicia prin care Scripturile Ebraice au fost păstrate din generaie în generaie. Exemple supravieuitoare de literatură responsă arată căci Codexul Aleppo a fost consultat de savanii evrei îndepărtaţi de-a lungul Evului Mediu, iar studiile moderne au demonstrat că este cea mai exactă reprezentare a principiilor masoretice în orice manuscris existent, conţinând foarte puţine erori printre cele aproximativ 2,7 milioane de detalii ortografice care alctuiesc Textul Masoretic.
Comunitatea evreiască caraită din Ierusalim a primit cartea de la Israel ben Simha din Basra cândva între 1040 şi 1050, la aproximativ o sută de ani după ce a fost făcută. Acesta a fost îndeplinită de frații Hizkiyahu și Joshya, lideri religioși caraiţi care s-au mutat în cele din urmă la Fustat în 1050. Totuși, codexul a rămas în Ierusalim până în ultima parte a secolului respectiv. După căderea Ierusalimului (1099) în timpul primei cruciade, sinagoga a fost prădată, iar cruciații au ţinut codexul şi alte lucrări sfinte pentru răscumpărare. Codexul a fost transferat în Egipt, cărui evrei au plătit un preț ridicat pentru el. A fost păstrat la sinagoga Rabbanite în Cairo, unde a fost consultată de Maimonide, care a descris-o ca un text de încredere de către toţi savanții evrei. A fost zvonit căci, în 1375, unul din descendenţii lui Maimonide l-a adus în Aleppo, Siria, conducânt la denumirea actuală.
Comunitatea Aleppo a păstrat cu zelozie codexul vreme de vreo şase sute de ani: a fost păstrat într-un dulap special (mai târziu, un seif de fier) într-o capelă a subsolului sinagogii. Era considerată cea mai sacră posesie a comunităţii. Comunitatea a primit cereri de la evreii din întreaga lume, care au solicitat verificarea diverselor detalii textuale, corespondență care este păstrată în literatura responsa și care permite reconstrucția anumitor detalii din părțile care lipsesc astăzi. Cel mai important, în anii 1850, R. Shalom Shachne Yellin a trimis la Aleppo pe ginerele său, Moses Joshua Cyimchi, pentru a copia informații despre Codex; Cyimchi a stat câteva săptămâni și a copiat mii de detalii despre codex în marginile unei mici biblii scrise de mână. (Existența acestei Biblii a fost cunoscută pentru că savanții secolului XX au descoperit cartea Ammudé Shesh de Rabbi S. S. Boyarski, iar Biblia propriu-zisă a fost descoperită de Yosef Ofer în 1989.)
În timpul riotelor împotriva evreilor și a proprietăților evreieşti din Aleppo, în decembrie 1947, vechea sinagogă a comunității a fost arsă şi codexul a fost deteriorat, astfel încât nu au supraviețuit mai mult de 294 din 487 de pagini originale. În special, doar ultimele câteva pagini ale Torei sunt exante.
Singurul scrib modern lăsat să-l compare cu o Biblie Ebraică tipărită standard şi să ia note asupra diferenţelor a fost Umberto Cassuto. Acest secret a făcut imposibilă confirmarea autenticităţii Codexului, şi într-adevăr Cassuto s-a îndoit că este codexul lui Maimonide, deşi a fost de acord că data secolul al X-lea.
Rabinul Mordechai Breuer şi-a început propria reconstrucție a Textului Masoretic pe baza altor cunoscute manuscrise antice. Rezultatele sale s-au potrivit cu exactitatea Codexului Aleppo. Astfel, astăzi, versiunea lui Breuer este folosită autoritar pentru reconstrucția porţiunilor lipsă ale Codexului Aleppo. Cheter Ieruşalayim, tipărit la Ierusalim în 2000, este o versiune modernă a Tanakh, bazată pe Codexul Aleppo şi pe lucrarea lui Breuer.
Aleppo Codex VT 920 Transliterat în Alfabetul Român
Donaţii la http://beitdina.net/ | Interlinear la /aleppo/ | Interlinear la /qumran/ | Codex Aleppo PDF la archive.org/details/Aleppo_Codex/ |
Ce-i Nou în Versiunea 0.3-alpha ?
v0.1-alpha -Prima Versiune Parţial Vocalizată.
v0.2-alpha -Publică Versiune Parţial Vocalizată pt PC şi Android.
v0.3-alpha -Publică Versiune Parţial Vocalizată pt PC şi Android.